Limbajul repetitiv se traduce prin vorbire ecolalica, cel mai des intalnita in cazul persoanelor cu tulburari din spectrul autismului. Acest limbaj reprezinta repetarea pronuntarilor verbale facute de o alta persoana.

Exista doua tipuri de ecolalii: ecolalia imediata si ecolalia intarziata.

Ecolalia imediata se defineste prin repetarea fara sens a unui cuvant sau a unui grup de cuvinte. Cu toate acestea, ecolalia poate servi multor functii pentru a dezvolta persoana cu autism (prin urmare, aceasta nu este „lipsita de sens”). Cercetatorii  au stabilit ca ecolalia imediata a fost adesea utilizata cu dovezi clare de comunicare intentionata.

Ecolalia imediata apare pentru a accesa memoria pe termen scurt a persoanei pentru a percepe auditiv ceea ce i se comunica. Ecolalia imediata poate fi utilizata fara intentie sau scop sau poate avea un scop foarte bine pus la punct pentru dezvoltarea individului. Ecolalia imediata poate fi, de asemenea, utilizata pentru initierea sau mentinerea interactiunii sociale sau poate fi utilizata intr-o maniera care nu este deloc interactiva. Cunoasterea in profunzime a persoanei ecolalice pare a fi cheia intelegerii utilizarii specifice a acestei comunicari
ecolalice pe care o manifesta.

Ecolalia intarziata reprezinta ecoul unei fraze sau a unei propozitii dupa o anumita perioada de timp. Ecolalia intarziata pare sa apara in memoria auditiva pe termen lung si, din acest motiv, poate fi un fenomen diferit de ecolalia imediata. Datorita faptului ca atunci cand apare, individul poate reproduce un intreg scenariu, ecolalia intarziata este adesea gandita ca reprezentand o inteligenta superioara. Ecolalia intarziata poate servi ca functie comunicativa pentru persoana cu autism, dar nu este intotdeauna cea care indica inteligenta ridicata.

Exista doua categorii de ecolalii intarziate: repetarea non-comunicativa si comunicarea repetata.

O cheie pentru intelegerea utilizarii specifice a ecolaliei intarziate la orice persoana este o constientizare dura a comportamentului zilnic al fiecarui individ si familiarizarea cu verbalizarile acestuia.

Stereotipul comun al unei persoane cu autism este ca el sau ea este „intr-o lume proprie”. Ecolalia este unul dintre acele simptome care sunt considerate stereotipii. Cu toate acestea, atunci cand se analizeaza natura comunicativa a ecolaliei lor, stereotipul incepe sa piarda crezare. Persoanele cu autism interactioneaza si comunica, totusi, acest aspect se realizeaza intr-un mod ciudat si diferit fata de persoanele care se incadreaza in normalitate.

Chiar si ecolalia este un mod normal de a invata o limba. Majoritatea copiilor folosesc ecolalia pentru a invata o limba. Majoritatea copiilor bazaie intr-un mod ritmic, adica imitand de fapt cadenta limbii noastre. Mai tarziu, copiaza sunete, cuvinte si, eventual, fraze, deoarece aud folosirea acestora de catre adulti in contexte specifice, repetitive. Acest lucru este cunoscut ca stilul „gestalt” de achizitie a limbii. Gestalt inseamna intreg, prin urmare, invatarea limbii in forma de gestalt ar fi invatarea ei in bucati, mai degraba, decat invatarea sunetelor componente si semnificatiei acestora individual sau chiar integrate intr-un cuvant. Majoritatea copiilor isi incep achizitia de limba folosind aceasta forma de gestalt, dar trec rapid intr-o forma analitica.

Ecolalia este privita de catre multi cercetatori ca fiind acea insusire a limbajului ce nu reprezinta o schimbare clara intre gestalt si invatarea analitica, ci mai degraba un continuum, care reflecta alegerea cuvintelor si evolutia drumului persoanei care gandeste si priveste lumea.

Ecolalia serveste drept scop pentru persoana cu autism. Indiferent de utilitatea ecolaliei pentru persoana cu autism, obiceiul poate interfera cu interactiunea sociala si
invatare.

Una dintre metodele cele mai adecvate de a diminua comunicarea ecolalica, este acea modalitate de predare prin care copilul sa raspunda la o intrebare cu „Nu stiu!”. La inceput promptat pana va invata sa raspunda fara prompt.

O alta abordare a  ecolaliei este de a preda corect raspuns. Acest lucru se poate face cu usurinta prin solicitarea persoanei cu raspunsul corect imediat dupa ce a fost intrebata (de exemplu: „Ce este un fruct de piersica”) si apoi intarirea ecoului si, eventual, estomparea promptului. Insa, nu este o modalitate practica de tratare a ecolaliei.

O alta metoda eficienta este pauza sau asa numita Metoda Cues-Pause-Point. Se selecteaza cate 10 intrebari din 3 categorii diferite, la care stiti sigur ca persoana cu autism nu cunoaste raspunsul si la fiecare intrebare se noteaza raspunsul, ca fiind: ecolalic, incorect sau corect. Se folosesc pentru raspunsuri carduri de cuvinte sau cardul de imagini.

Metoda alternativa de modelare pentru depasirea ecolaliei este o metoda de antrenament ideala de utilizat cu persoane care sunt predispuse la ecolalie. Aceasta implica aceeasi procedura de setare ca si punctul Cues-Pause. Se selecteaza 10 intrebari din cele trei domenii diferite. Se foloseste o persoana model si persoana cu autism care trebuie invatata. Se pune o intrebare la care va raspunde persoana model cat si persoana cu autism. Dupa mai multe raspunsuri de acest gen si exersari se va reduce comunicarea ecolalica.

Ecolalia poate fi o problema persistenta si innebunitoare pentru persoanele cu autism, familiile lor si terapeutii acestora, insa ea nu este doar un comportament problematic, ci si un pas functional in dezvoltarea cognitiva si lingvistica a persoanei cu autism.