Bilingvismul și dezvoltarea creierului uman

Facebook
Twitter
LinkedIn

O limbă diferită este o viziune diferită asupra vieții.

Federico Fellini

Un copil bilingv înseamnă un copil ce deține un centru specific în creier pentru limba în cauză, adică prezintă aceleași abilități de a învăța o limbă străină ca și în cazul învățării limbii materne. Acest aspect denotă un bilingvism adevărat, ce poate fi realizat prin învățarea unei alte limbi față de cea maternă, la o vârstă mai mică, de 2-3 ani. Acest lucru nu poate fi dezvoltat în totalitate în cazul copiilor care încep să învețe o altă limbă după vârsta de 7 ani.

Atunci când se începe învățarea unei alte limbi de timpuriu, căile neuronale se formează și acest fenomen necesită expuneri sistematice pentru a schimba modul de operare al creierului. Învățarea mai multor limbi permite conversații și experiențe noi. De fapt, copilul poate învăța simultan două limbi încă de la început sau o poate învăța pe a doua de la vârsta de 1 an, odată cu achiziționarea unei părți a limbajului matern. Învățarea unei alte limbi devreme are multiple avantaje, în afară de cel evident – copilul care învață de timpuriu va dezvolta abilități superioare de comunicare în limba respectivă.

Avantajele bilingvismului:

  • Cunoașterea unei alte limbi, ceea ce presupune comunicare mai bogată, mai structurată, o înțelegere mai bună a lumii și a culturii altor popoare, în general.
  • Copilul bilingv comunică de fapt mai bine și în limba maternă decât cel monolingv.
  • Persoanele bilingve pot să treacă mai ușor de la o sarcină la alta și reușesc să integreze mai rapid informațiile noi.
  • A învăța de timpuriu două limbi stimulează capacitățile cognitive ale copilului. Copiii bilingvi au o memorie, o atenție și o înțelegere mai bine dezvoltate decât cei care au învățat doar limba maternă.
  • Este bun pentru funcționarea regiunilor frontale ale creierului pe parcursul îmbătrânirii. Bilingvismul întârzie apariția anumitor forme de demență la persoanele vârstnice. Încetinește îmbătrânirea cerebrală, menținând creierul mai activ și chiar întârzie cu câțiva ani declanșarea bolii Alzheimer.
  • Cei bilingvi dezvoltă o gândire mai flexibilă, fiind capabili să treacă de la o sarcină cognitivă la o alta cu ușurință și să proceseze și să înțeleagă mai rapid informații complexe.
  • Experiența bilingvă îmbunătățește așa-numita “funcție executivă a creierului”, adică sistemul de comandă care direcționează procesele de atenție pe care le folosim pentru planificare, rezolvarea problemelor și efectuarea diverselor sarcini solicitante mental.
  • Multilingvismul îmbunătățește nu numai abilitățile cognitive ale copiilor ci și abilitățile lor sociale.                  

Bilingvismul poate fi de 3 tipuri:

simultan – atunci când copilul crește cu părinți care vorbesc două limbi diferite

succesiv – atunci când copilul învață de mic a doua limbă

tardiv, când cea de-a doua limbă se învață după vârsta de 6 ani.

De fapt, dacă ne gândim mai bine, majoritatea copiilor din lume sunt multilingvi. Până la grădiniță învață limba maternă și poate câteva cântecele în limba engleză. Când ajung la grădiniță copiii vor vorbi una sau mai multe limbi diferite față de limba maternă. La școală, în cele mai multe cazuri, copiii învață cel puțin o limbă în plus față de cele deja învățate. În general copiii cresc învățând 3,4 sau 5 limbi diferite.  

O limbă îți canalizează gândurile, poate da o formă a gândirii, vocabularul și gramatica diferitelor limbi dă fiecărui copil o experiență psihologică diferită.

Dezavantajele bilingvismului:

  • Poate contribui la apariția balbismului, doar în cazul în care este un factor de stres pentru copil
  • Există numeroase dovezi că, în creierul unui bilingv ambele sisteme de limbaj sunt active, chiar și atunci când el folosește doar o singură limbă și astfel se creează situații în care un sistem îl obstrucționează pe celălalt.
  • Pentru persoanele bilingve este mai dificil să găsească un anume cuvânt atunci când poartă o conversație pentru că trebuie să schimbe limba în permanență. Practic, în capul lor are loc un switch continuu.
  • Se consideră că un copil bilingv va vorbi mai târziu decât un copil care crește cu o singură limbă, însă întârzierea vorbirii se consideră a fi în parametrii normali de dezvoltare.
  • Vocabularul unei persoane bilingve poate fi mai redus decât cel al unui monolingvist.

Cheia bilingvismului ține de latura afectivă. Adică, un copil care învață două limbi într-un mediu echilibrat din punct de vedere afectiv nu are nicio problemă în a deveni bilingv. Atunci când este pus în fața unei situații bilingve, copilul utilizează în mod inconștient acest filtru afectiv. Învățarea unei alte limbi presupune o dezvoltare rapidă a creierului la o vârstă timpurie, până la vârsta de 6 ani, cât timp creierul se dezvoltă. Deci, prin învățarea uneia sau mai multor limbi, copilul dobândește capacități cognitive, necesare activităților ce urmează a le desfășura ulterior în viață.

Bilingvismul este un privilegiu și trebuie să fie încurajat

Claude Hagège

Prinde ofertele lunii Decembrie