Pierderea capacitatii de a efectua calcule; nu este cauzata de anxietate sau de deficitul de concentrare.
Consta in imposibilitatea de a exprima sau de a intelege cuvintele spuse sau scrise.
Imposibilitatea de a comunica prin scris in mod lizibil, independent de nivelul mintal si antecedentele scolare, in absenta paraliziei membrului superior.
Se manifesta prin absenta unui sunet sau a mai multor sunete, determinand o vorbire incorecta, lipsita de inteles semantic si de expresivitate.
Grup de tulburari care constau in dificultatea insusirii si intelegerii limbajului scris, nefiind determinate de o scadere a acuitatii vizuale.
Formarea la adulti a unor deprinderi de citit si scris.
Capacitatea de a folosi, cu aceeasi usurinta si eficienta, ambele maini in actiuni diverse, aptitudinea de a le utiliza cu abilitate, precizie si forta in realizarea actelor motrice.
Incapacitatea partiala sau totala de a poseda cunostinte si deprinderi de citire si scriere.
Tulburare de vorbire functionala a exprimarii verbale care afecteaza ritmul acesteia, consecinta unei defectuoase functionari a reglajului verbal.
Reprezinta vorbirea anormal de lenta, cu intervale mari intre cuvinte, avand ca forma extrema bradifazia.
Reprezinta greutate, incetineala in vorbire, cuvinte silabisite.
Malformatie congenitala reprezentata de o fisura pe mijlocul buzei superioare.
Limbaj obscen sau murdar.
Dificultate in articulare, in activitatea motorie de modelare ca vorbire a sunetelor emise, dar nu si in gasirea cuvintelor sau in gramatica.
Perturbare in invatarea calculului la copii care poseda totusi o inteligenta normala.
Este o perturbare a limbajului scris, a folosirii alfabetului si a cuvintelor codificate sub forma grafemelor.
Este provocata de afectiuni organice sau functionale a elementelor periferice ale vorbirii si consta in imposibilitatea emisiei corecte a unui sunet sau a unui grup de sunete. Ea cuprinde deformarea sunetelor, substituirea, omiterea, inversarea lor spontana sau reprodusa schimband intelesul cuvintelor.
Este tulburarea achizitiei normale a lecturii si a limbajului scris.
Tulburare privind invatarea ortografiei.
Repetarea psihopatologica a cuvintelor sau frazelor unei persoane de catre alta.
repetarea propozitiilor.
Vocea lipsita de energie, slabiciune, vorbire lipsita de modulatii, miscare a buzelor fara sunet.
Scris caracterizat prin lipsa de claritate si concizie, in care se insista pe detalii neesentiale.
Amplitudine exagerata a unor miscari care depasesc punctul dinainte stabilit.
Limbajul neinteligibil, inventat ce caracterizeaza formele grave ale tulburarilor de limbaj.
Exprimare neinteligibila formata din sunete, silabe fara semnificatie, lipsita de mesaj.
Tulburarea expresiei grafice, de ordin caligrafic si psihografic, cu substituirea sau deformarea cuvintelor, care isi pierd semnificatia, mesajul fiind incomprehensibil.
Faza prelingvistica constand in emisii vocale fara semnificatie intentionata.
Teama patologica de a vorbi.
Termen generic care desemneaza tulburarile de vorbire.
Paralizia muschilor limbii care afecteaza, implicit, si actul vorbirii.
Prevalenta functionala a unuia dintre segmentele simetrice ale corpului (dreapta sau stanga), care implica predominant unele mecanisme din sfera cerebrala.
Sistem natural sau artificial si conventional de semne, semnale sau simboluri care favorizeaza comunicarea, prelucrarea si fixarea informatiilor despre realitatea externa, dar si starile psihice ale unei persoane.
Teama de a pronunta gresit un cuvant.
Tulburare a vorbirii de natura nervoasa, manifestata prin modificari de tonus ale musculaturii logomotoare, fonatiei si respiratiei.
Disciplina psihopedagogica ce studiaza si trateaza tulburarile de vorbire.
Tulburarea expresiei verbale, in sensul hiperactivitatii, constand intr-o crestere exagerata, necontrolata a ritmului si debitului verbal.
Manifestarea deliberata, voluntara a unei persoane de a refuza comunicarea, datorita unei stari afective negative acute, de dispret, de opozitionism.
Suprimarea brusca, temporara a comunicarii verbale, in mod voluntar sau nu, in absenta oricaror leziuni nervoase centrale sau periferice ale aparatului fonator.
O anomalie congenitala caracterizata printr-o despicatura la nivelul palatului dur si a valului palatin.
Reprezinta tulburarea limbajului ce consta in repetarea spontana, involuntara a unor silabe sau cuvinte dintr-o fraza.
Functie instrumentala a organelor de vorbire, prin modificarea tubului fonoarticulator, fie datorita “unei obstructii nazale”, fie datorita “unei comunicari intre rezonatorul oral si cel nazal”.
Reprezentarea mai mult sau mai putin constienta a corpului, in miscare ori imobil, a pozitiei sale in spatiu, dar si a posturii diferitelor segmente corporale.
Scris executat de la dreapta la stanga, ilizibil in mod normal, dar putand fi citit cu usurinta cu ajutorul unei oglinzi.
Recunoasterea de catre pacient a schemei sale corporale.
Activitate prin care fiintele umane exprima semnificatii prin intermediul formelor lexicale, morfologice si sintactice utilizate intr-o limba naturala.
Anomalie privind numarul de cromozomi sau structura lor, sau ambele situatii, in diferite proportii.
Hiperactivitate fizica si mintala care este, de obicei, neproductiva si se asociaza cu o senzatie de furtuna interioara.
Mijloc fizic de a se exprima, normal pana la 4 ani.
Slabire accentuata a vazului.
Reconstructia antecedentelor unei boli psihice sau fizice.
Anxietate nepotrivita si excesiva din punct de vedere al dezvoltarii, in legatura cu separarea de locuinta sau de aceia fata de care persoana este atasata.
Stare a unui copil sau a unui adult intarziat in dezvoltarea sa.
Ansamblu de legaturi care s-au stabilit intre un nou-nascut si mama sa, incepand cu senzatiile si perceptiile sugarului vizavi de aceasta si, reciproc, ale mamei fata de copilul ei.
Sindrom patologic, aparut in copilarie, caracterizat printr-o stare de instrainare/retragere, o lipsa de raspuns social si/sau interes fata de cei din jur, dificultati de comunicare si de limbaj, imposibilitatea de a dezvolta un atasament normal si existent unor cai bizare de a raspunde la stimuli din mediul inconjurator.
O refulare a agresivitatii asupra propriei persoane (dupa 2 ani).
Pedeapsa pe care ne-o aplicam noi insine.
Practica a doua limbi.
Malformatie congenitala neurologica, aparuta pe fond genetic care afecteaza sistemul nervos central.
Proces sau stare ce se instaleaza imediat dupa nastere, prin care parintii devin extrem de atasati de nou-nascut si percep ca este al lor pentru toata viata.
Desfasurarea extrem de lenta a proceselor psihice si activitatilor motrice.
Metoda culegerii unor idei spontane si libere intr-un grup, in scopul rezolvarii unor anumite probleme.
Lipsa sau insuficienta a afectiunii.
Unitate de masura folosita pentru aprecierea capacitatii de performanta mentala a unui om.
Moduri de comportament, cuprinzand atitudinile sau principiile morale ale unui individ care se abate in mod evident si pe durata lunga de la normele sociale.
Individul isi regleaza comportamentul in functie de asteptarile si reactiile celorlalti.
Mecanism de invatare ce are la baza fie formarea unor reflexe conditionate, fie comportamentul operant reprezentat de “incercari- erori” prin care o actiune intamplatoare, urmata de o pedeapsa sau de o recompensa, devine prin repetare o actiune conditionata.
Transformare a unei emotii, a unui afect refulat in manifestare corporala.
Componenta a conduitei motrice de baza, este rezultatul asocierii dintre privire si activitatea manuala.
Un copil a carui varsta intrauterina, adica intervalul intre prima zi a ultimului ciclu si nastere, depaseste 42 de saptamani.
Un copil a carui varsta intrauterina, definita ca mai sus, este mai mica sau egala cu 37 saptamani.
Ingerarea propriilor excremente.
Stare anormala de slabiciune a organismului ce poate fi congenitala sau dobandita si care limiteaza posibilitatile de manifestare normala a persoanei in relatiile cu factorii din mediu.
Capacitatea motoare de un nivel superior, exprimata prin abilitatea de a efectua miscari precise, rapide, eficiente si ingenioase.
Memorie fotografica
Rezonanta, comunicare afectiva cu semenul.
Afectiune lezionala a creierului copilului cu repercursiuni asupra functiilor cerebrale, mai ales asupra motricitatii si a dezvoltarii psihice.
Incontinenta involuntara a materiilor fecale, cel mai adesea diurnal, independent de orice leziune organica, care survine la un copil ce a depasit varsta normal de dobandire a controlului asupra sfincterelor (dupa varsta de 4 ani).
Emisiune involuntara si inconstienta de urina dupa varsta de 5 ani.
Sindrom de diverse etiologii datorat unor descarcari neuronale excesive cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent si iterativ, deci manifestat prin crize bruste, cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale si cel mai adesea insotite de alterarea constiintei.
Teama de a rosi.
Lezare grava a functiilor fizice, psihice sau mentale si a capacitatii de randament, incat propria viata sau participarea la viata sociala sunt ingreunate sau imposibile fara un sprijin exterior.
Subiect a carui acuitate auditiva este foarte diminuata.
Activitate musculara crescuta.
O instabilitate motorie si modificari intelectuale si comportamentale, care apare de regula la copii si adolescenti.
Instabilitate a centrului cortical motor stimulat, manifestata prin faptul ca nu orice intensitate sau frecventa de stimulare dau aceleasi rezultate, iar stimuli aparent asemanatori sau nu dau raspunsuri identice.
Afectiune genetica ce se caracterizeaza prin triada: dismorfie particulara, intarziere mintala si aberatie cromozomiala numerica.
Activitate preponderent a uneia dintre emisferele cerebrale, unde se afla centrii unor organe de simt pereche (ochi, urechi) sau ai membrelor (picioare, maini).
Cresterea patologica a volumului capului, in comparatie cu corpul in ansamblu.
Alterare a simtului tactil, astfel incat obiectele sunt percepute mai mari decat in realitate.
Dezvoltarea insuficienta a craniului si a creierului, cu dimensiuni inferioare datelor antropometrice corespunzatoare varstei.
Obiect material care, pentru sugar sau copilul mic, are o valoare speciala.
Obisnuinta de a-si roade unghiile.
Orice sanctiune negativa aplicata unei persoane, care a devenit culpabila printr-o fapta incorecta.
Lauda sau pedeapsa folosita in evaluarea unui comportament dezirabil.
Semn al unei anumite stari sufletesti, al unei boli sau, in general, al unei viitoare maladii.
Ansamblu de fapte care caracterizeaza personalitatea unui subiect care nu a beneficiat in copilarie de autoritatea necesara educarii sale.
Repetarea mecanica continua a unor activitati verbale sau fizice.
Capacitatea de a recunoaste prin simtul tactil, proprietatile fizice ale obiectelor.
Stare a celui care este surd si mut.
Tic care consta in smulgerea parului.
Aberatie cromozomiala care consta in prezenta supranumerara a unui autosom: unul dintre cromozomi figureaza in trei exemplare in loc de doua.
Caracterizata prin comportament asemanator cu autismul, fara intarzieri semnificative in dezvoltarea limbajului sau dezvoltarea cognitiva.
Dezechilibre ale terenului constitutional, perturbari instinctive cu variatii de dispozitie, disfunctionari si dizarmonii cognitive, retardari afective, conflicte relationale a caror expresie este mai mult sau mai putin organizata in jurul temelor hetero- sau autoagresive, variabile in cursul dezvoltarii.
O tulburare neurodegenerativa.
Teama de locuri inalte
Teama nejustificata, uneori insotita de vertij, pe care unele persoane o traiesc atunci cand se gasesc in locuri publice, in spatii largi descoperite.
Incapacitatea de a descrie sau de a constientiza propriile emotii sau dispozitii.
Incapacitatea totala sau partiala de evocare a trairilor anterioare.
Pierderea interesului si retragerea din toate activitatile obisnuite placute.
Incapacitatea de evocare a numelor obiectelor.
Pierderea sau descresterea poftei de mancare.
Refuzul alimentarii.
Conditie severa si potential letala, caracterizata prin imagine corporala perturbata si limitari dietetice drastice, auto-impuse, care duc de regula la malnutritie severa.
Stare patologica ce se caracterizeaza printr-un simtamant de „teama fara obiect” insotit de semne somatice care indica hiperactivitatea sistemului nervos autonom.
Boala psihosomatica.
Dementa degenerativa primara relativ rara, asemanatoare clinic cu dementa tip Alzheimer.
Este o maladie dementiala degenerativa rapid progresiva, cauzata de o infectie cu prioni (proteina replicativa care cauzeaza o serie de maladii spongiforme).
Boala genetica autosomal dominanta cu penetranta completa, caracterizata prin miscari coreo-atetozice si dementa.
Tulburare idiopatica a miscarilor, cu debut de obicei tardiv pe parcursul vietii, caracterizata prin bradikinezie, tremor de repaus, facies fijat, rigiditate in roata dintata, mers cu tararea picioarelor.
Necesitate imperioasa de mancare, care este ingurgitata in exces.
Ingerarea episodica, necontrolata, compulsiva si rapida a unor mari cantitati de alimente intr-o perioada scurta de timp, urmata de varsaturi auto-induse, laxative sau diuretice, de perioade de incetare a alimentarii sau de exercitii fizice intense, pentru a preintampina cresterea in greutate.
Stare de inconstienta profunda, din care persoana nu poate fi trezita, asociata cu responsivitate minima sau nedetectabila la stimuli.
Iluzie de recunoastere vizuala in care o situatie noua este considerata in mod eronat drept o repetare a unei experiente anterioare.
Certitudine falsa bazata pe inferenta incorecta despre realitatea externa, sustinuta ferm in pofida probelor contrare si evidente.
Tulburare caracterizata prin deficite cognitive multiple, care includ scaderea memoriei.
Apare la persoane in varsta de peste 65 de ani si se manifesta prin dezorientare progresiva si dementa, deliruri sau depresie.
Simtamant de nerealitate cu privire la sine, la parti ale propriei persoane sau cu privire la mediul inconjurator.
Stare mintala caracterizata prin simtaminte de tristete, singuratate, disperare, stima de sine scazuta si auto-reprosuri.
Apare in decurs de o luna de la nastere.
Simtamant de neplacere sau disconfort; dispozitie de insatisfactie si neliniste generala.
Frica persistenta patologica, nerealista si intensa de un obiect sau o situatie.
Orice intrerupere a activitatii, simtita ca dezamagire si care nu mai are drept scop atingerea unei satisfactii fizice sau psihice.
Succesiune rapida a gandurilor sau vorbirii fragmentare in care continutul se schimba brusc iar vorbirea poate fi incoerenta.
Perceptie senzoriala falsa ce apare in absenta oricarei stimulari externe relevante in modalitatea senzoriala implicata.
Furturi repetate; incapacitate recurenta de a rezista impulsurilor de a fura obiecte care nu sunt necesare pentru uzul personal sau pentru valoarea lor baneasca.
Stare a dispozitiei caracterizata prin euforie, agitatie, hiperactivitate, hipersexualitate si gandire si vorbire accelerate.
Miscare involuntara de nesters, habituala.
Tulburare psihica care se concretizeaza in indeplinirea deficitara a functiilor motorii, senzoriale, vegetative sau emotionale.
O conditie caracterizata prin acumularea excesiva de grasime in corp.
Idee, gand sau impuls persistent si recurent, care nu poate fi eliminat din constienta prin logica si rationament.
Roaderea unghiilor, de obicei la copii anxiosi.
Un mod de activitate mentala automatic construit din viziuni si scene animate
Atac de anxietate acut si intens, asociat cu dezorganizarea personalitatii.
Incendiere deliberata.
Reintoarcerea la un comportament mai putin evoluat decat cel pe care copilul il dobandise deja.
Moarte intentionata auto-indusa.
Persoane care se preumbla in prima parte a noptii, cu privirea fixa, cu pasi nesiguri: desfasoara activitati automate, apoi se culca din nou, dupa o perioada variabila, de la cateva minute la o jumatate de ora, si adorm la loc.
Tulburare a constintei manifestata prin orientare dezordonata in raport cu timpul, spatiul sau persoana.
Tulburare psihotica cu etiologie necunoscuta, o tulburare a creierului, cu anormalitati structurale si functionale vizibile.
O miscare brusca, involuntara, repetata, dar care nu serveste la nimic.
Puternica tulburare sufleteasca ca urmare a unei agresiuni.
Stresuri iesite din comun ale vietii si se caracterizeaza prin anxietate, cosmaruri, agitatie si uneori depresie.
Caracterizate prin perturbarea marcata a comportamentului alimentar.
Simptome somatice care sugereaza o conditie medicala, dar care nu sunt, totusi, explicate pe deplin de conditia medicala respectiva, de uzul de substante sau de o alta tulburare mintala.
© 2020 Logokids – Toate drepturile rezervate.
